Relația dintre Cultura Organizațională și Conducere

Aspecte generale

Fiind un factor important ce determină succesul activităţii organizaţiei, cultura organizațională reprezintă un element esenţial, indispensabil pentru organizației și nu numai. Domeniul de studiu al culturii organizaţionale are o istorie relativ recentă, termenul a început să fie utilizat și rolul său a început să fie simțit odată cu anii 1980. Interesul faţă de cultura organizaţională se explică prin faptul că procesele organizației depind din ce în ce mai mult de factori economici şi informație, iar controlul asupra acestora trebuie efectuat prin intermediul culturii organizaționale, aplicate la nivelul angajaților de către conducere, sau leadership.

Cunoaşterea de către personal a legilor, normelor, procedurilor informale creează condiţii pentru realizarea unui climat organizațional, care în final va duce la generarea unei culturi organizaționale. Totalitatea valorilor, procedeelor, normelor de comportament, acceptate într-o organizaţie, ca bază comună de acţiune, ajunge să reprezinte un set de acțiuni prin intermediul cărora organizația îşi rezolvă problemele de adaptare la mediul extern, în societate şi probleme legate de procesul de adaptare a angajaților la organizație, respectiv ”adaptarea internă” .

Prin faptul că am aderat la Uniunea Europeană, și dorim în special să ne aliniem structurilor existente la nivelul acesteia, trebuie să reconstruim și să schimbăm organizațiile, în special cele publice, și să le aducem în conformitate cu noile tendinţe existente. Pentru organizaţiile din România, formarea unui nou tip de cultură organizaţională, axat pe principiile manageriale moderne, are o importanță majoră, deoarece valorile şi obiectivele sale reprezintă un mijloc extrem de important în vederea realizării unei reforme a organizațiilor, reformă care mai apoi se va reflecta și în societate.

Imaginea unei organizaţiei, este reprezentată prin valorile pe care individul le asimilează şi le împărtăşeşte, și care îl ajută mai apoi să-şi creeze un loc în societate. Totalitatea aspectelor ce țin de cultura organizațională ajută indivizii să se integreze mult mai bine într-un colectiv, în societate, iar modalitatea prin care acești indivizi ajung să interacționeze cu cultura unei organizații, depinde în mare măsură de modul în care conducere, sau managementul reușește să comunice cu aceștia, și să le transpună respectivul set de valori, norme și comportamente.

Cultura organizațională

Conceptul de cultură organizațională se referă la tot ceea ce înseamnă standarde colective de gândire, atitudini, valori, convingeri, norme, tipare de comportamente și obiceiuri care există într-o organizație. În componența culturii organizaționale putem distinge unele elemente vizibile cum ar fi comportamentele și limbajul comun, ritualuri și simboluri, dar de asemenea avem ”componente mai puțin vizibile, cum ar fi percepțiile și reprezentări despre ce e ”valoarea” în organizație, mituri, standarde empirice despre ce inseamna a munci bine și a te comporta corect, despre “cum se fac lucrurile pe aici”, și altele” .

Cultura organizațională se formează datorită interacțiunilor repetate între membrii organizației, a aducerii în comun a credințelor și valorilor indivizilor care o alcatuiesc, deși există anumite aspecte legate de conducere și implicit modul de luare a deciziilor, nivelul de formalism, structura de organizare, politicile și regulile organizației, care generează mai multe sistemele a căror valoare și importanță generează un anumit tip de comportament. Aceste aspecte oarecum vin în sprijinul și pentru suportul interacțiunii repetate dintre membrii organizației, creând un sistem paralel care duce la crearea unei culturi organizaționale.

O cultură organizațională puternică ar fi aceea în care există o legătură puternică între valorile și principiile organizației. O organizație cu o astfel de cultură nu are nevoie de sisteme de control și sisteme birocratice, deoarece membrii acestei organizații au un set de valori, norme extrem de bine definite, și învățate, nemaiavând nevoie de îndemnuri suplimentare. Aceștia acceptă deja necondiționat “regulile jocului ”, iar organizația reușește să formeze un anumit tip de angajat dedicat acesteia. Din acest motiv nu sunt puțini managerii care înțeleg importanța managementului culturii organizaționale, și încearcă să creeze un mediu propice dezvoltării unei culturi care să ducă la omogenitate, și dedicație în rândul membrilor acesteia. Prin intermediul acestui proces organizația va avea doar de câștigat, realizând o dezvoltare continuă.