Comuna Bălilești

Comuna Bălileşti

Localizare

Comuna Bălileşti aparţine Regiunii Sud-Muntenia şi este situată la 35 de km faţă de municipiul Piteşti - reşedinţă de judeţ. Regiunea Sud-Muntenia conţine 7 judeţe: Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Prahova, Teleorman şi Ialomiţa. Judeţul Argeş are o suprafaţă de 6826 km2, ceea ce reprezintă 19,81% din suprafaţa totală Regiunii Sud-Muntenia.

Bălileşti, una dintre cele 93 de comune ale judeţului Argeş, este situată în zona centrală a judeţului, caracterizată printr-un relief deluros, cu o suprafaţă totală de 5.993 ha. Teritoriul său administrativ se învecinează cu următoarele comune:

• la Nord – Vlădeşti;

• la Vest – Coseşti;

• la Est - Mihăeşti şi Stâlpeni;

• la Sud-Vest – Dirmăneşti;

• la Sud - Titeşti.

Poziţia comunei Bălileşti se prezintă astfel:

o între parelele 45059'30" şi 45007'30" latitudine nordică şi între medianelede 24053'30" şi 24058'30" - longitudine estică. Deci, paralela 45care marchează jumătatea distanţei dintre ecuator şi pol, intersectează teritoriul comunei, fapt reliefat de clima temperată a comunei.

Situarea satului de reşedinţă faţă de principalele localităţi ale judeţului şi faţă de căile de comunicaţie rutiere şi feroviare se prezintă astfel:

• 35 km faţă de Municipiul Piteşti, reşedinţa judeţului;

• 30 km faţă de Municipiul Câmpulung;

• 17 km faţă de oraşul Mioveni;

• 5 km faţă de cea mai apropiată staţie C.F.R - Stâlpeni.

Alcătuirea Comunei Bălileşti

Comuna Bălileşti este alcătuită din 7 sate: Băjeşti, Bălileşti, Goleşti, Poieniţa, Priboaia, Uliţa şi Valea Mare.

Distanţele între localităţile componente şi satul de reşedinţă (Bălileşti) sunt cuprinse între 2 km (Valea Mare) şi 6 km (Poieniţa). Comuna Bălileşti este străbătută pe direcţia mediană nord-sud de cursul inferior al râului Brătia de-a lungul căruia, de o parte şi de alta, în terasa medie, s-au dezvoltat localităţile componente. În paralel cu acest râu, drumul judeţean DJ 732, principala cale de acces în comună realizează legătura între satele Valea Mare, Goleşti şi Poieniţa. În satul de reşedinţă - Bălileşti -, drumul judeţean DJ 732 face joncţiunea cu drumul comunal DC 6, iar în satul Valea Mare cu drumul comunal DC 7.

Drumul comunal DC 6 străbate satul Băjeşti şi face joncţiunea cu drumul naţional DN 73 Piteşti-Braşov în satul Lotaşi (comuna Titeşti).

Drumul comunal DC 7 situat paralel cu malul stăng al râului Brătia, face legătura între localităţile componente Uliţa, Priboaia şi Valea Mare.

În concluzie, legăturile între satele componente ale comunei sunt bine asigurate datorită acestor căi de comunicaţie rutieră. Majoritatea satelor prezintă o structură lineară, cu excepţia satului Băjeşti

Istoria comunei

Străvechi meleag românesc, comuna Bălileşti deţine dovezi şi mărturii importante cu conotaţii istorice.

Denumirea localităţii vine de la Bălilă, căpitan în oastea domnitorului Radu de la Afumaţi, ginerele domnitorului Neagoe Basarab, ctitorul Mânăstirii Curtea de Argeş, atestarea documentară în acest sens având la bază actul din 5 septembrie 1519 prin care Neagoe Basarab "întăreşte" mânăstirii sale mai multe locuri.

Din consemnările lui A. Xenopol aflăm că pe teritoriul comunei Bălileşti s-ar fi aflat un castru roman cu denumirea de "Silişte" ce ar data din secolul al II-lea e.n., nevalorificat arheologic. Prima atestare documentară despre această localitate datează din 6 iunie 1528 şi este amintit frecvent în scrierile vremii, lucru ce dovedeşte locul şi rolul său în viaţa economică şi social-politică pe valea Brătiei.

Cele 7 sate ce formează în prezent comuna Bălileşti înfiinţată în anul 1968, au avut evoluţii diferite:

Istoria satului Bălileşti

Este atestat documentar în zapisul din 1549-1550, printre "jucătorii lui Stan Birs din Miceşti" aflându-se şi Sava din Bălileşti. Prin hrisovul emis de cancelaria domnească a lui Mihai Viteazul din 24 martie 1598 i se întăresc lui Mihu, mare portar, ocine şi tigani în Bălileşti.