Proceduri de concurs - funcția publică europeană

Metodele de selecţie aplicate în statele membre pentru recrutarea funcţionarilor diferă considerabil, dar putem distinge două mari grupe.

În unele state membre, procedurile de recrutare sunt formalizate, în timp ce în altele nu există reglementări specifice. În acest ultim caz, departamentele şi agenţiile selecţionează funcţionari căutând persoane care posedă aptitudinile şi experienţa necesară pentru posturile vacante, metodă frecvent utilizată şi în sectorul privat.

În majoritatea statelor membre funcţia lor publică se gerează urmând sistemul carierei.

În cadrul sistemului carierei, funcţionarul intră în serviciul administraţiei pe un post de începător, la cel mai jos nivel al unei cariere pentru care sunt cerute cunoştinţe şi o pregătire suficientă; funcţionarul este promovat în funcţie de un sistem reglementat. Funcţionarul face, în general, carieră până la pensionare.

Mai multe state organizează periodic concursuri deschise. După anumite probe orale şi scrise, listele cu rezultatele şi performanţele candidaţilor sunt publicate. Cei mai buni candidaţi sunt recrutaţi în ordinea clasării până ce toate posturile sunt ocupate. În intervalul dintre două concursuri, posturile vacante sunt atribuite în funcţie de listele de rezervă de la recrutare. Concursurile reprezintă metoda de selecţie cea mai utilizată în Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Portugalia, Spania, şi Belgia. În Franţa, există trei mari tipuri de concursuri organizate la nivelul funcţiei publice de stat, funcţiei publice teritoriale şi funcţiei publice spitaliceşti.

Concursul organizat de funcţia publică de stat este un concurs extern, deschis candidaţilor care nu fac parte din funcţia publică şi care îndeplinesc criteriile minimale de vârstă şi pregătire. Aceste concursuri sunt organizate în scopul de a recruta personal din afara funcţiei publice pentru posturile de acces la o carieră într-un anumit corps. De exemplu, pentru a avea acces la o carieră de categoria A, candidaţii trebuie să aibă o diplomă universitară. Aceste concursuri sunt organizate în fiecare an de către ministerul sau departamentele competente în funcţie de nivelul postului vacant.

Concursul funcţiei publice teritoriale este un concurs intern organizat pentru recrutarea personalului deja angajat în funcţia publică şi care doreşte să intre în alte grupe sau doreşte să obţină un post la un nivel înalt. Concursul intern reprezintă în mod sigur un instrument al promovării interne. Acesta are reputaţia de a fi mai accesibil decât concursul extern. În plus, dorind să deschidă funcţia publică câtre societatea civilă, legi speciale au prevăzut un nou tip de concurs de admitere la anumite şcoli, Şcoala Naţională de Administraţie, Institutele Regionale de Administraţie, Şcoala Naţională de Magistratură , accesibil persoanelor care pot să demonstreze capacitatea lor de a exercita o activitate profesională în sectorul privat sau de a îndeplini un mandat ca membru ales al unei adunări a unei autorităţi locale sau regionale.

Concursul din interiorul funcţiei publice a statului sau a funcţiei publice spitaliceşti dă dreptul la un loc de muncă şi la statutul de funcţionar. Pe de altă parte, concursul din cadrul funcţiei publice teritoriale nu dă dreptul la un loc de muncă. El dă doar posibilitatea de a depune candidatura la posturi propuse de administraţiile locale. La doi ani după concurs, candidatul pierde dreptul de a se prezenta pentru posturi vacante în administraţia publică.

În Grecia, recunoaşterea se efectuează prin concurs, eventual apelându-se la listele cu priorităţi stabilite pe baza unor criterii obiective fixate de către lege. Gestiunea sistemului este încredinţată unei autorităţi administrative centrale şi independente, Comitetul de selecţie a personalului. Recrutarea prin concurs se aplică administratorilor, funcţionari titulari care au o pregătire universitară, în învăţământul tehnic şi liceal. Comitetul de selecţie a personalului constituie un juriu central care atribuie posturile vacante, acest juriu poate fi asistat de jurii descentralizate. Calificativele obţinute în urma concursului pot creşte ţinând cont de criterii sociale, regionale sau de merit. Candidaţii sunt numiţi în funcţie de calificativul lor final şi de dorinţa lor referitoare la posturile dorite. Nu este necesar să se procedeze la fel pentru toate posturile vacante. Listele de priorităţi sunt stabilite pe baza criteriilor valorice, calificări, specializări sau pe baza situaţiilor sociale. Directorii sunt recrutaţi prin concurs la Şcoala Naţională de Administraţie Publică, concurs ce este accesibil profesorilor universitari, licenţiaţilor în domenii tehnice sau agenţilor serviciilor publice în funcţie. Această pregătire dă dreptul la un grad şi la patru grile suplimentare din baremul salarial.