Epurarea Apelor Industriale

1.Justificarea proiectului :

Din multe instalatii industriale rezulta ape uzate , care trebuie purificate înainte de a fi reintroduse în circuitul natural . Problema epurarii acestor ape uzate , sau reziduale , nu este simpla , deoarece aceste ape contin diversi poluanti , solizi , lichizi sau gazosi , dizolvati sau nu , în concentratii diferite , poluanti care pot interactiona între ei sau pot produce efecte sinergetice . Instalatiile de epurare se amplaseaza la sfârsitul procesului tehnologic , functioneaza de cele mai multe ori în mod continuu , iar costurile epurarii se aduna la costurile de productie , marind astfel costul produsului . De aceea , alegerea corecta a unui proces tehnologic cât mai simplu , care îndeparteaza poluantii sub limitele concentratiilor admise de standarde , cu consumuri reduse de reactivi si energie , cu recuperarea (acolo unde este posibil) unor substante valoroase , trebuie sa fie preocuparea primordoala a celor care se preocupa de epurarea apelor uzate industrial . În cazul în care concentratiile de poluanti din apele uzate sunt reduse , acestea se pot devesa în reteaua de canalizare urbana , urmând ca epurarea lor sa se realizeze la statia centrala de epurare a orasului.

Se considera o întreprindere industriala care epureaza în instalatia proprie de epurare o cantitate de apa uzata ce contine substante organice . Acestea sunt retinute prin absorbtie pe carbune activ . Carbunele este apoi uscat prin suflare de aer cald si tratat cu un solvent pentru preluarea substantelor organice . Solutia de solvent si substante organice extrase din carbunele activ este distilata , pentru separarea substantelor organice de solventul care se recircula . Fluxul tehnologic este prezentat în figura :

2.Tema de proiect :

Sa se studieze eficienta procesului de epurare a apelor reziduale dintr-o întreprindere în cazul recuperarii si valorificarii substantelor organice continute în ape . Se vor calcula costurile unitare ale apelor epurate în cazul nerecuperarii substantelor organice si în cazul recuperarii si valorificarii lor.

3.Date de proiectare :

Se iau în calcul datele prezentate în tabel :

Notatiile utilizate în tabel sunt :

D-debit apa uzata , m3/ora

V-viteza volumetrica , m3 apa/(m3 carbune*ora)

Ci-concentratia initiala de poluant în apa , kg/m3 apa

Cf-concentratia finala a poluantului în apa , kg/m3 apa

Da-debitul de aer cald pentru uscarea carbunelui , m3/ora

S-cantitatea de solvent necesar pentru epurare , kg

A-energia termica a aburului , Gcal

dc-densitatea carbunelui activ , kg/m3

Ca-capacitatea de absorbtie a carbunelui , kg poluant/kg carbune

Alte date necesare rezolvarii proiectului sunt :

Tf-timpul de functionare a instalatiei=330 zile/an

Tu-timpul de uscare=de 2 ori câte o ora/ciclu

Ee a-energia electrica pentru suflare aer=0,002 kWh/m3 aer

Ec-energia electrica necesara functionarii instalatiei=2 kWh

CAS 5% ; profit 6% din costurile întreprinderii

Am-amortizare=200 000 000 lei/an

În calcul se iau în consideratie urmatoarele preturi :

apa uzata Pa=1000 lei/m3

energia electrica PE=600 lei/kWh

carbune activ PC=50000 lei/kg

abur PAB=350000 lei/Gcal

solvent PS=50000 lei/kg

substante organice PSO=100000 lei/kg

salarii S=10000 lei/ora

profit 5% , TVA=22%

Pierderile din timpul procesului se înregistreaza la : carbune activ-1% la fiecare ciclu de fabricatie.Pierderea se completeaza la sfârsitul fiecarui ciclu , iar la sfârsitul anului se înlocuieste întreaga cantitate : solvent-2% la fiecare ciclu . Se înlocuiesc pierderile la sfârsitul fiecarui ciclu , fara a se elimina solventul la finele anului : substanta organica-3% din ceea ce coloana a retinut în timpul unui ciclu de fabricatie.