Orașele mari ale României

Cea mai veche mentiune documentara despre existenta Bucurestiului este hrisovul slavonesc dat de Vlad Tepes,domnul Tarii Romanesti,la 20 septembrie 1459.

Istoria Bucurestiului nu a inceput asa cum se parea la prima vedere,odata cu mentionarea oficiala a “cetatii orasului Bucuresti”din acel act domnesc dat de Vlad Tepes in anul 1459 la 20 septembrie.Existenta sa este fara indoiala mai veche ,asa cum o arata marturiile de cultura materiala aflate pe cale arheologica.Primele indiciii de locuire a oamenilor pe acest teritoriu se numara cu zeci de mii de ani in urma.Cele cateva unelte de cremene cioplita gasite adanc in pamant ,in carierele de nisip din preajma raului Colentina,la Fundeni ,Pantelimon,Herastrau,sau pe inaltimea de la Radu Voda,pe malul Dambovitei arata ca primii oameni care foloseau aceste bucati de piatra ca unelte si arme ,au trait pe aici cu 100 de mii de ani in urma.

Traditia,consemnata de un calator strain in anul 1761,leaga infiintarea Bucurestiului de numele Bucur,pe care l-ar fi purtat,conform diferitelor legende,fie un vaslar domnesc,fie un haiduc,fie un pescar ,fie un pastor.Un fapt este cert:numele Bucur este de origine traco-geto-daca,el apare pe intreg teritoriul locuit de romani,atat in onomastica,cat si in toponimie.Denumirea capitalei Romaniei este o mostenire traco-geto-daca,ea derivand de la numele propriu Bucur.Este posibil ca,inca din secolele IX-XI,satul descendentilor lui Bucur sa se fi aflat in fruntea asezarilor din bazinul mijlociu al Argesului.

Faurirea Statului national unitar roman ,opera infaptuita de intreg popor,in 1918,legitimata de realitati istorice fundamentale,cum sunt unitatea de teritoriu ,de neam si de limba a romanilor,de cultura materiala si spirituala,viata economica,identitatea de interese si aspiratii,a avut urmari pozitive si asupra evolutieie Bucurestiului.

Unirea din 1918 a deschis calea spre dezvoltarea natiunii ,a creat cadrul popice pentru o mai accentuata evolutie a economiei,stiintei si culturii ,pentru intensificarea miscarii revolutionare a clasei muncitoare ,a activitatii tuturor fortelor progresiste ale societatii.

Devenit capitala statului national unitar roman,Bucurestiul a cunoscut ,in anii care au urmat ,o puternica dezvoltare economica , stiintifica ,culturala si edilitar-urbanistica.Economia orasului reflecta ,in liniile sale esentiale,continutul,structura si directiile de dezvoltare a economieie romanesti.In perioada respectiva ,procesul de industrializare a continuat sa se intentifice,in Bucuresti concentrandu-se un mare numar de intreprinderi ,cu o pondere importanta in ansamblul Romaniei,de la industria grea ,metalurgica,pana la cea alimentara,textila,a pielariei,la industria grafica,a materialelor de constructii si chiar la industria electrotehnica si a aparatelor de precizie.

In aceasta perioada ,au cunoscut o dezvoltare mai sustinuta transporturile si telecomunicatiile.In anul 1931,existau in Bucuresti 1949 autoturisme si 253 de camioane.In anul 1921,s-a dat in exploatare aeroportul Baneasa,cu o capacitate de 300 pasageri/ora,iar la 12 noiembrie 1922,sa- inaagurat prima linie transcontinentala Paris –Bucuresti-Constantinopol-a companiei farnco-romane de navigatie aeriana .

Este de consemnat ,de asemenea ,ca la 24 iunie 1926,a fost inauguarta prima linie aeriana interna –Bucuersti-Galati-pe o lungime de 183 Km.In anul 1931,s-a infiintat Societatea Romana de Transport Aerian “SARTA”,care ,doi ani mai tarziu ,s-a transformat in “LINILE AERIENE ROMANE”(LARS),apartinand statului.

In ceea ce priveste telecumunicatile ,este de retinut faptul ca ,in perioada dintre cele doau razboaie mondiale ,numarul abonatilor telefonici a crescut ,ajungand la 19 711 in anul 1930 si la 34 055 in anul 1936.

Pentru a satisface cererile beneficiarilor,in anul 1927,s-a pus in functiune prima centrala telefonic aautomata:DACIA I”,iar in 1933,s-a inaugurat Palatul Telefoanelor.

In luna ianuarie 1928,s-a constituit Societatea de Radiodifuziune,postul de emisie instalandu-se de catre casa Marconi Wireless Relegraph Company Ldt.din Londra in comuna Baneasa.In aceeasi perioada , Bucuresiul ramane principala piata de desfacere si consum a celor mai diverse articole comerciale.

Numarul firmelor ajunsese ,in anul 1926,la 18791,ceea ce reprezinta aproape jumatate din totalul firmelor pe intreaga tara,din care 1517 firme comerciale angro,565 firme industriale si 16709 firme comerciale de detaliu.

Ca urmare a amplelor transformari inregistrate in toate compartimentele sale principale,Capitala prezinta o structura sociala complexa.