Satisfacția Românului Față de Viață

Introducere

Conform lui Veenhoven, satisfacţia faţă de viaţă priveşte evaluarea globală pe care individul o face propriei vieţi prin realizarea unei analize la nivel cognitiv a acesteia.

Indicatorii privind fericirea sunt expresia evaluării la nivel afectiv a vieţii individului (Veenhoven, op. cit., 1989). Distincţia dintre aceste două categorii de indicatori se face, conform explicaţiei oferite de autor, pe baza nivelului la care se realizează evaluarea vieţii (afectiv sau cognitiv). În acest sens, indicatorii de satisfacţie descriu o realitate pe care individul o filtrează prin mijloace raţionale, prin intermediul propriei cogniţii, pe când fericirea, ca indicator al bunăstării subiective, este imaginea unei evaluări afective a vieţii.

Indicatorii privind fericirea sunt rezultatul implicării emoţionale a individului în actul evaluator, descriind astfel o imagine puternic ancorată în subiectivitatea fiecărei persoane.

Cea de-a treia categorie de indicatori privind bunăstarea subiectivă, în viziunea lui Veenhoven, se referă la mulţumirea individului cu propria viaţă. In evaluarea privind nivelul de mulţumire al individului faţă de aspectele vieţii, rolul determinant este jucat de analiza critică pe care acesta o face propriei existenţe. (Veenhoven, op. cit, 1984)

Este normal ca într-o societate să se întâlnească mai multe categorii de oameni, reprezentanţi ai celor două extreme şi anume mulţumiţii şi nemulţumiţii. Indivizii, de cele mai multe ori, sunt subiectivi atunci când vine vorba să ofere un calitativ satisfacţiei pe care o au cu propriul mod de trăii. De aceea, se consideră ca fiind utilă realizarea barometrului de opinie cu scopul de a se identifica în mod obiectiv gradul de mulţumire pe care îl dezvoltă românii în raport cu cele mai importante aspecte ale vieţii.

Este foarte interesant să realizăm un tablou concludent privind părerile unui eşantion reprezentativ de români care pune accentul pe evoluţia traiului acestora.

Ca sursă, am decis să realizez un studiu de caz pe marginea unui set de întrebări ce fac parte din Barometrul de Opinie Publică 1998 - 2007 realizat de Fundaţia Soros România.

Interpretarea chestionarului

1. Interpretare generală

Sondajul de opinie publica analizat, cuprinde un pachet de întrebări care a fost repetat aproape identic în toate cele 32 de editii ale Barometrului, denumit generic „Direcţia” sau „Încotro ne îndreptăm”. Autorul, domnul Mircea Comşa, pleacă de la întrebarea „De ce spun oamenii că ne îndreptăm într o directie bună sau greşită?” pentru a analiza starea de spirit a populatiei şi a ajunge la o tipologie a românilor după aprecierea modului în care trăiesc/au trăit/vor trăi.

Sondajul de opinie publică a fost realizat în perioada 10-22 octombrie 2007, pe un eşantion de 2000 de persoane de 18 ani şi peste, prin metoda chestionarului. Eşantionul este reprezentativ pentru populatia adultă neinstituţionalizată a României, cu o eroare de reprezentativitate de ±2,2%, pentru un nivel de încredere de 95%

Pentru selecţia persoanelor au fost utilizate în principal ultimele liste electorale. Eşantionul a fost validat pe baza datelor INS şi a recensământului populatiei din 2002. În prelucrarea datelor a fost folosită o variabilă de ponderare care ia în calcul raportul dintre populaţie şi eşantion sub aspectul distribuţiilor de gen vârstă mediu rezidenţial.

Atunci când se referă la direcţia în care merg lucrurile, oamenii fac de fapt o evaluare a realitătii din momentul respectiv, iar multumirea cu privire la aceste aspecte este responsabilă în mare parte de aprecierea direcţiei ca fiind greşită sau bună.

Datele sondajului arată faptul că aprecierea directiei este determinată în primul rând de satisfacţia faţă de viaţa actuală şi evolutia ei în ultimul an, iar pe locul doi se situează aprecierile cu privire la situaţia politică, în principal încrederea în primul ministru, Guvern şi evaluarea activitătii acestuia. Trebuie însă menţionat faptul că acest sondaj de opinie s-a realizat într-o perioadă electorală.

Conform sondajului, cei care spun că lucrurile în ţara această merg într-o direcţie bună sunt adesea cei care consideră că le merge bine în prezent şi mai bine decât anul trecut, cei care sunt mai în vârstă şi cei care au încredere în principalele instituţii ale statului şi sunt mulţumiţi de activitatea Guvernului.

În schimb cei care consideră că direcţia este greşită, sunt cei cărora nu le merge bine, le merge mai prost în prezent decât anul trecut, sunt mai tineri, nu au încredere în principalele instituţii ale statului şi nu sunt mulţumiţi de activitatea Guvernului.