Manegement Strategic

Definitie

Manegementul strategic reprezinta o treapata distincta a dezvoltarii calitative a manegementului, treapta ce reflecta modificarile actuale ale conceptiei holistice privind relatia mediu- organizatie si a influentei acestei teorii a manegementului. Se considera ca diferenta planificare strategica  management strategic apare in continut, mod de operare si implicatii ca trecere de la simplu la complex.

Manegementul strategic reprezinta o imbogatire a conceptului de planificare strategica.

Manegementul strategic reflecta imediat orice modificare generate de un eveniment important, spre deosebire de palnificarea strategica , care este inadaptabila la aceasta modificare.

Manegementul strategic nu angreneaza doar directia generala sau partea superioara ci si persoanele de la nivelurile inferioare si operationale, responsabile cu implementarea strategiilor.

Expresia  management strategic  si-a facut intrarea oficiala in vocabularul manegementului in anul 1973 in cadrul  Primei conferinte internationale asupra manegementului , initiate de teoreticianul Igor Ansoff la universitatea Vanderblit SUA.

Evolutia manegementului strategic incepe cu dezvoltarea unei baze operationale data de folosirea unui buget si evolueaza in patru faze spre un instrument de constructie pe termen lung.

FAZA 1  Planificarea financiara de baza are ca fundament utilizarea bugetelor realizate annual si focalizare functionala , cu scopul asigurarii unui control operational.

FAZA 2  Planificarea bazata pe previziuni utilizeaza analiza mediului pentru a realize o alocare statistica a resurselor cu un orizont de cativa ani. Previzionarea este directionata pentru realizarea eficienta a unui plan de crestere.

FAZA 3  Planificarea orientate extern realizeaza un raspuns active dat provocarilor unui mediu competitional agresiv. Procesul bazat pe  gandire strategica consta in construirea unor planuri strategice ce sunt rezultatul unei analize complete a pietei si concurentei. Flexibilitatea procesului se datoreaza alocarii dinamice a resurselor.

FAZA 4  Manegementul strategic reprezinta treapta superioara a abordarii relatiei organizatiei  mediu. Organizatia creeaza viitorul prin dirijarea tuturor resurselor pentru obtinerea unui avantaj competitional si realizarea unei flexibilitati a structurilor si procedurilor de planificare. Elementul de stabilitate al organizatiei este constituit dintr-un system de valori favorabil abordarilor creative.

Motourile date acestui concept sunt diferite de la un autor la altul:

-Un mod de conducere a firmei cu asigurarea unei legaturi stranse intre strategie si productie ( Ansoff,1965 ) #

-Un set de decizii si actiuni ce conduc la dezvoltarea unei sau unor strategii effective pentru a ajuta la indeplinirea obiectivelor corporatiei ( Gloeck,1980 ) #

-Forma de conducere care urmareste sa asigure in timp cea mai buna congruenta posibila intre exigentele mediului inconjurator , ale partenerilor interni si externi si obiectivele conducatorilor, administrarea existentei dar si crearea de potential si se intereseaza atat de interiorul cat si exteriorul intreprinderii, de diminuarea politica si de cea economica si confera un rol important dimensiunii organizationale, respective structurilor si culturii intreprinderii

( Martinet,1983 ) #

-Procesul examinarii simultane a prezentului si viitorului mediului inconjurator, al formarii obiectivelor organizatiei si a adoptarii, implementarii si controlarii deciziilor focalizate asupra acestor obiective in mediul inconjurator actual si viitor ( Higgins , 1983 ) #

-Procesul prin care conducatorii determina directia pe termen lung si performantele organizatiei, asigurand realizarea unei formulari atente, a unei implementari corecte si a unei contiunue evaluari a strategiei ( Rue si Holland,1986) #