Noi abordări privind funcțiile managementului

“Managementul este unul din factorii esenţiali care explicã

de ce o ţarã este bogatã sau sãracã”

(Richard Farmer, “Advances in international comparative management”)

“Managementul este o artã grea care reclamã inteligenţã,

experienţã şi mãsurã”

(Henry Fayol)

I. Introducere

Construirea economiei de piaţã este un proces nou, de o complexitate deosebitã, ce necesitã multiple mutaţii economice, sociale şi politice. Operaţionalizarea acestora este condiţionatã decisiv de conţinutul şi calitatea managemetntului, atât la nivel de agenţi economici, cât şi la nivel naţional.

În concepţia americanã, managementul înglobeazã funcţiile de conducere a tuturor cadrelor din întreprindere, începând de la director şi pânã la şeful de echipã. Luând în considerare elementele existente în definiţiile date managementului de-a lungul timpului, acesta poate fi privit ca “ştiinţa, arta, stare de spirit, profesie ce cuprinde un ansamblu de concepte, principii, metode şi tehnici care formeazã cadrul structural al unei metaştiinţe a gândirii şi practicii aferente funcţiei de conducere, cu o deosebitã importanţã în viaţa socialã şi economicã”.

Mai concret, procesul de management în firmã constã în “ansamblul fazelor, în procesele prin care se determinã obiectivele acesteia şi ale subsistemelor încorporate, resursele şi procesele necesare realizarii lor şi executanţii acestora, prin care se integreazã şi controleazã munca personalului folosind un complex de metode şi tehnici în vederea îndeplinirii cât mai eficiente a raţiunilor ce au determinat înfiinţarea respectivei organizaţii”.

Dupã cum a rezultat din definirea managementului, esenţa sa o reprezintã funcţiile sau atributele. Cunoaşterea şi întelegerea funcţiilor managementului în mod aprofundat constituie o premiseã majoraã pentru descifrarea conţinutului ştiinţei şi practicii riguroase a managementului, pentru însuşirea şi utilizarea eficientã a sistemelor, metodelor, tehnicilor, procedurilor şi modalitãţilor care-i sunt proprii.

Cel care a identificat şi analizat procesele de management pentru prima datã a fost Henry Fayol, în cadrul lor definind cinci funcţii principale care, prin conţinutul lor, îşi pãstreazã şi astãzi valabilitatea:

• Previziunea;

• Organizarea;

• Comanda;

• Coordonarea;

• Controlul

Ulterior, alţi specialişti au partajat procesul de management diferit, stabilind funcţii parţial altele. Deşi numărul funcţiilor variază de la un autor la altul, totuşi, se consideră că esenţa lucrurilor este aceeaşi. Foarte adesea, anumite activităţi dintr-o funcţie sunt desprinse din context şi devin o funcţie de sine stătătoare.

Modificările care au intervenit în acţiunea factorilor endogeni şi exogeni, fiecărei unităţi economice, au determinat mutaţii importante în modul de manifestare a unor componente ale funcţiilor managementului, dar fără să se schimbe în totalitate sensul acestora. În acest context, poate fi amintit faptul că manifestarea funcţiei de comandă se concretizează în activitatea de antrenare şi motivarea acţiunilor întreprinse în procesul de management, dar nu se poate afirma că elementele de “comandă” au dispărut în totalitatea lor.

Astfel, Justin Longenecker si Charles Pringle delimiteazã patru funcţii:

• Planificarea şi luarea deciziilor;

• Organizarea pentru performanţe eficace;

• Dirijarea şi motivarea;

• Controlul rezultatelor

Abordãrile din ţara noastra, deşi cunosc anumite deosebiri, totuşi, cele mai multe dintre părerile formulate converg către următoarele funcţii:

• Previziune;

• Organizare;

• Coordonare;

• Antrenare – motivare;

• Evaluare – control (sau control-evaluare)

II. Conceptul de funcţie a managementului

În literatura de specialitate, funcţiile managementului sunt definite ca “eforturi de gândire şi acţiune raţională, specifice activităţii de management, care declanşează un ciclu logic de desfăşurare a evenimentelor viitoare, de pregătire, previziune şi organizare a mijloacelor existente, de cunoaştere şi influenţare a oamenilor”.

Din această definiţie rezultă că procesul de management are un caracter ciclic, care începe cu definirea scopului propus, se continuă cu precizarea obiectivelor pe un anumit termen, se stabilesc sarcinile pentru componenţii unităţi şi se încheie cu analiza îndeplinirii lor. În procesul de desfăşurare a fiecărui ciclu de management se efectuează, într-o succesiune logică, anumite operaţii, care sunt sistematizate pe etape şi reprezintă conţinutul celor cinci funcţii ale managementului.

III. Funcţia de previziune

A întrezări şi, eventual, a cuantifica evoluţia viitoare a unor fenomene de natură economico-socială, prezintă o importanţă deosebită pentru activitatea unei unităţi economice. În funcţie de acest lucru, unitatea poate activa sau nu într-un anumit climat şi poate să obţină rezultate care să-i asigure funcţionalitatea.