Mașini spălat vase - analiză comparativă

Introducere

Calitatea produselor este, la consumatorul de azi, mai mult ca oricând, criteriul esential de a prefera o anumita firma care s-a impus pe piata din punct de vedere al calitatii.

Recunoscându-se necesitatea unor mutatii în modul de abordare a aspectelor referitoare la asigurarea calitatii, în tara noastra asistam, în ultimii ani, la intensificarea preocuparilor în acest domeniu, la nivelul agentilor economici, dar si al unor organisme guvernamentale.

Abordând problematica managementului calitatii în relatie cu managementul întreprinderii, lucrarea defineste cadrul conceptual si functiile acestuia, coordonatele politicii si strategiilor calitatii, cu accent pe strategia îmbunatatirii continue.

Aplicarea din ce în ce mai mult a metodelor statistice, matematice si informatice în analiza comparativa a calitatii a devenit o necesitate pentru specialistii din cercetare, productie si comert, datorita complexitatii produselor/serviciilor si a diversificarii continue a sortimentelor acestora, ca urmare a concurentei specifice economiei de piata.

Gruparea acestor metode într-o disciplina distincta, denumita „Calimetrie”, a constituit o preocupare permanenta specialistilor din domeniul calitatii, mai ales dupa ce EOQC (Organizatia Europeana a Controlului Calitatii) a adoptat în 1971, atribuindu-i semnificatia de „masurarea calitatii”.

Un principiu de baza al merceologiei este: „calitatea este masurabila”, adica care este nivelul actual al calitatii.

Desi calitatea intrinseca a produsului trebuie sa fie unica pentru producator si client exista modalitati diferite de masurare, de apreciere în functie de referentialul pe care-l are în vedere.

Producatorul se raporteaza la specificatiile din documentatia tehnica (standarde, norme tehnice, caiete de sarcini), iar clientul o apreciaza în functie de nevoile sale, nevoi care depind de mai multi factori economici (bugete de familie) si sociali.

În conditiile în care specificatiile din documentatiile tehnice sunt stabilite printr-o „traducere” cât mai fidela a cerintelor de calitate, identificate prin studiile de marketing efectuate pe segmentele de clienti carora li se adreseaza produsele, atunci exista tendinta de apropiere a celor doua modalitati de apreciere a calitatii.