Comportament lipsit de etică

Etica in administratia publica este o problema complexa si complicata. Acest subiect este greu de explicat si inteles avand in vedere ca in secolul nostru codurile etice s-au schimbat iar sentimentul ca, moralitatea este “relativa”, a crescut. Data fiind cresterea in diversitate a organizatiilor, se face simtita nevoia de noi repere etice. Cu toate acestea, nu se depune nici un efort in directia crearii unui nou cod etic adaptat noilor nevoi.

Din definitia eticii in DEX reiese ca etica este „o stiinţă care se ocupă cu studiul teoretic al valorilor şi condiţiei umane din perspectiva principiilor morale şi cu rolul lor în viaţa socială”.

O forma de comportament lipsit de etica este coruptia. Coruptia face indiscutabil parte din acele actiuni ale omului care sunt neconvenabile pentru societate, pentru ceilalti membrii ai acesteia. Ea este un fenomen social fiindca este conditionata in aparitia si existenta ei, de viata de relatie, de viata sociala si de normele de conduita profesionala.

Coruptia este un fenomen juridic, fapt pentru care ea este si ramane un fenomen social, ea avand loc in societate si producand urmari periculoase, daunatoare pentru aceasta.

Ca efecte ale corupţiei pot fi: scăderea calităţii serviciilor publice, imbogăţirea fără muncă a unor persoane, dezavantajarea celor cu resurse materiale limitate, scăderea prestigiului autorităţilor, legii, dreptăţii si, nu in ultimul rand, demoralizarea cetăţenilor cinstiţi.

Formele coruptiei sunt: promisiunea, oferirea sau darea cu intenţie, de către orice persoană, direct sau indirect, a oricărui folos necuvenit către un funcţionar public, pentru sine ori pentru altul, în vederea abţinerii unui act (coruptia activa) si solicitarea ori primirea, cu intenţie, de către un funcţionar public, direct sau indirect, a unui folos necuvenit, pentru sine sau pentru altul, sau acceptarea unei oferte sau promisiuni a unui astfel de folos, în vederea îndeplinirii ori abţinerii de la a îndeplini un act în exerciţiul funcţiilor sale (coruptia pasiva).

Printre formele de coruptie intalnite se numara si abuzul in serviciu si traficul de influenta. Infractiunea nu este nemijlocit legata de activitatea de serviciu, insa ea se resfrange negativ asupra acesteia, prin creearea suspiciunii ca functionarii publici sunt coruptibili, ca ei pot fi influentati in exercitarea atributiilor lor de serviciu, ceea ce arunca o lumina defavorabila asupra persoanelor juridice de drept public sau a altor persoane juridice si aducere atingere activitatii acestora.

Un caz concret de luare de mita, abuz in serviciu si trafic de influenta il constituie cazul directorului general (Puni Ioan Mircea) al „S.C.Proditerm S.A.”din Bistriţa.

In cursul anului 2002, inculpatul Mircea Puni , în calitate de director general al S.C.Proditerm S.A. Bistriţa, a primit 40.000 euro de la Angheluta Paul pentru incheierea si derularea contractelor de cesiune, motiv pentru care a încheiat 3 contracte de cesiune cu firma fictivă a acestuia.

A doua "transa" a luat-o de la Ionel Hateganu, administratorul „SC Joha Industrielhandel”, din Germania, ca sa intervina pe langa consilierii locali din municipiul Bistrita, pentru obtinerea unui contract de modernizare a uzinei termice. Acest contract urma sa fie semnat intre „SC Proditerm SA” si „Grupul 4 Instalatii Cluj”, in care firma germana avea calitatea de subantreprenor.

In perioada ianuarie 2001 - septembrie 2002, Mircea Puni a îndeplinit funcţia de director general al societăţii comerciale Proditerm., societate având ca acţionar unic Consiliul Local Bistriţa.

Pentru realizarea unui obiectiv de investiţii al SC Proditerm S.A., în perioada 22 martie - 22 aprilie 2002 a fost organizată o licitaţie deschisă, adjudecată de societatea comercială „Grup 4 Instalatii Cluj”, care urma să execute lucrarea printr-un subantreprenor, („S.C. Joha Industrielhandel”), reprezentată de Ionel Hateganu.

În scopul încheierii contractului de execuţie a lucrării şi pentru a obţine mai repede o hotărâre a Consiliului Local Bistriţa de garantare a unui credit, Mircea Puni a pretins de la Ionel Hateganu suma de 20.000 de Euro, sumă pe care a primit-o la 21 aprilie 2002.

În anul 2002 „SC Proditerm S.A.”, a întâmpinat dificultăţi la încasarea contravalorii agentului termic furnizat beneficiarilor săi, persoane fizice şi juridice. Odată cu apariţia Legii nr. 469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale s-a creat posibilitatea de vânzare a creanţelor pe bază de contract, contra unor taxe forfetare, unor instituţii specializate. În acest scop, directorul Proditerm a fost contactat de Angheluta Paul care, prezentându-se sub o identitate falsă, ca vicepreşedinte al companiei Y.F., s-a arătat interesat de preluarea creanţelor aparţinând „SC Proditerm S.A.”, iar pentru încheierea acestui contract i-a pretins suma de 40.000 de Euro.