Aplicarea Sancțiunilor Contravenționale

Consideraţii generale

Procedura contravenţională este o parte specială a procedurii de drept administrativavând în vedere principiile care stau la baza reglementării şi aplicării acesteia. Neexistând încă un cod de procedură administrativă care să prevadă normele generale ale procedurii administrative, procedura contravenţională este reglementată în principal prin normele administrative speciale, prevăzute în legislaţia contravenţională care se completează cu normele procedurale civile şi penale, în măsura în care ele nu contravin raporturilor administrativ-contravenţionale întrucât aceste norme prin tehnicitate şi aplicare îndelungată s-au impus drept constante, în procesul de aplicare a normelor juridice. Potrivit ordonanţelor Guvernului privind regimul juridic al contravenţiilor şi al prestării unei activităţi în folosul comunităţii aceste acte normative se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă. Existenţa normelor de trimitere la Codul de procedură civilă a determinat specialişti în dreptul civil să analizeze procedura contravenţională ca procedură civilă specială, neînţelegându-se specificul raporturilor administrativ-contravenţionale şi interferenţa dintre normele diferitelor ramuri de drept. Specificul procedurii contravenţionale constă tocmai în caracterul său autoritar şi operativ care decurge din relaţiile de subordonare ierarhică, dintre părţile raportului juridic-contravenţional, supuse unui regim juridic exorbitant, derogatoriu de la dreptul comun şi anume regimul de drept public. Totodată procedura contravenţională se desfăşoară etapizat în faţa autorităţilor administrative şi în faţa instanţei de judecată. În cazul procedurii administrativ-contravenţionale subiectul supraordonat al raportului contravenţional care constată fapta şi aplică sancţiunea contravenţională este întotdeauna o autoritate publică, ce urmăreşte realizarea intereselor generale ale societăţii sau ale unei comunităţi locale. Procedura administrativ-contravenţională cuprinde normele legale referitoare la constatarea contravenţiilor, aplicarea sancţiunilor contravenţionale, exercitarea căilor de atac atât împotriva actelor de sancţionare, cât şi împotriva măsurilor luate în legătură cu regimul prestării unei activităţi în folosul comunităţii şi executarea sancţiunilor contravenţionale.

Constatarea contravenţiilor

Procedura administrativ contravenţională se declanşează odată cu constatarea unei contravenţii care constituie prima fază procedurală a tragerii la răspundere a autorului faptei ilicite. Potrivit legii fapta contravenţională se constată de către persoanele anume prevăzute în actul normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiei, denumite generic agenţi constatatori care întocmesc un act de constatare denumit proces-verbal contravenţional.

Agenţi constatatori au competenţa de a constata săvârşirea unei contravenţii în anumite domenii de activitate şi pot fi: primarii, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Ministrului de interne, special abilitaţi, persoanele împuternicite în acest scop de miniştri şi de alţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, de prefecţi, preşedinţi ai consiliilor judeţene, primari de sectoare, primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi alte persoane prevăzute în legi speciale.

Legislaţia în vigoare reglementează în sarcina primarului o competenţă materială generală, în timp ce ofiţerii şi subofiţerii de poliţie special abilitaţi au o competenţă materială de specialitate în domeniile privind: apărarea ordinii publice; circulaţia pe drumurile publice; regulile generale de comerţ; vânzarea, circulaţia şi transportul produselor alimentare şi nealimentare, ţigărilor şi băuturilor alcoolice; alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotărâre a Guvernului. Totodată legiuitorul pune accentul pe agenţii constatatori specializaţi, în anumite domenii de activitate în care sunt instituite contravenţii. Aceşti agenţi constatatori funcţionează unii în subordinea organelor centrale de specialitate, alţii în subordinea directă a Guvernului, realizând acţiuni de constatare a contravenţiilor fie ca activitate principală, fie pe lângă alte atribuţii de specialitate, specifice funcţiei îndeplinite. De asemenea legislaţia contravenţională reglementează delegarea de competenţă în materia constatării şi sancţionării contravenţiilor.

Delegarea de competenţă contravenţională constă în desemnarea de către o autoritate publică a unui alt organ sau agent să exercite atribuţiile de constatare a contravenţiilor care revin titularului competenţei. Bunăoară potrivit legii, miniştrii şi alţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, prefecţii, preşedinţii consiliilor judeţene şi primarii pot împuternici anumite organe sau persoane să exercite atribuţii specifice de constatare şi aplicare a sancţiunilor contravenţionale, în anumite domenii de activitate. Împuternicirea dată de autoritatea publică conferă persoanei respective calitatea de agent constatator, cu toate drepturile şi obligaţiile prevăzute în actul normativ de constatare şi sancţionare a contravenţiei. Dacă în timpul exercitării competenţei delegate, agentul constatator vatămă un drept prevăzut de lege, acesta va răspunde în condiţiile legii. În cazul în care persoana împuternicită îşi exercită atribuţiile peste limitele învestirii sau fără a avea împuternicirea legală, actele întocmite sunt lovite de nulitate.

Procesul-verbal contravenţional materializează activitatea de constatare a contravenţiei de către agentul constatator care se poate realiza fie în prezenţa autorului faptei ilicite, fie în absenţa acestuia, pe baza constatărilor proprii ale agentului sau a probelor administrate de acesta. Legiuitorul nu a precizat în mod expres natura juridică a procesului verbal contravenţional şi nici forţa sa probantă. Ca urmare, referitor la această problemă, în literatura de specialitate s-au exprimat păreri diferite. Bunăoară într-o opinie se consideră că procesul-verbal de constatare a faptei contravenţionale reprezintă o operaţiune administrativă iar dacă s-a aplicat şi sancţiunea contravenţională, procesul-verbal apare ca un act administrativ jurisdicţional. Într-o altă opinie asemănătoare se apreciază „ că procedura contravenţională este o procedură contencioasă şi în consecinţă procesul-verbal de constatare şi sancţionare trebuie înţeles ca fiind un act cu caracter jurisdicţional”.