Sepa - Proiect Bancar

Proiectul SEPA - Single Euro Payments Area

Prin aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, sistemul bancar romanesc se implica activ in proiectul zonei unice de plati in Euro, al carui obiectiv este crearea unei economii europene mai transparente si mai competitive.

In SEPA - zona Euro in care nu vor mai exista diferentele curente intre platile interne si externe - consumatorii, comerciantii si corporatiile vor fi capabili sa faca plati in zona Euro:

- dintr-un cont bancar unic,

- folosind un set unic de instrumente de plata,

- la fel de sigur, rapid si eficient ca in contextul national astazi.

SEPA este inevitabila, fiind urmatorul pas al integrarii economice europene si introducerii Euro. SEPA va creste competitia europeana, va incuraja integrarea si consolidarea si va impune inovatie. Aceasta este parte integranta a procesului de realizare a unei piete unice în Europa si necesita sprijinul deplin al factorilor implicati, îndeosebi al intregii comunitati bancare. Eurosistemul acorda un sprijin puternic proiectului SEPA.

SEPA - o provocare majora pentru industria platilor electronice

Termenele limita pentru SEPA (Regiunea Europeana Unica de Plati), respectiv 2008 si 2010, reprezinta o provocare majora pentru industria platilor electronice, potrivit unui studiu care analizeaza atitudinile si opiniile bancherilor cu privire la SEPA, realizat de First Data International, unul dintre liderii mondiali in comert electronic si servicii de plata. Desi prefera in general auto-reglementarea, multe dintre principalele banci europene asteapta implicarea Comisiei Europene la nivel legislativ pentru a se asigura crearea SEPA pana in 2010.

Comandat de First Data si derulat de PSE Consulting, acest studiu se concentreaza in special asupra cardurilor de plata, explorand opiniile si punctele de vedere ale principalilor factori de decizie din 30 de mari banci europene, din 15 tari.

Acest studiu aduce o contributie importanta la dezbaterea privind SEPA, in special datorita faptului ca implica bancheri europeni care detin pozitii de decizie, care isi exprima parerile in mod individual. Este incurajator sa vedem ca unele banci incep acum sa evolueze de la stadiul de discutie (...) la planificarea implementarii si la eforturi de a exploata beneficiile SEPA. Oricum, reiese clar din raport ca mai este mult de lucru pentru a asigura o transpunere fidela a intentiilor initiale ale Comisiei Europene in implementarea SEPA', a afirmat Chris Skinner, director al TowerGroup, companie lider in domeniul serviciilor de analiza si consultanta in domeniul serviciilor financiare,.

Potrivit studiului, marea majoritate a bancilor sustin principiul SEPA de autoregularizare. 70 la suta dintre banci considera ca o combinatie de auto-regularizare si forte ale pietei ar fi suficienta pentru a impulsiona bancile sa corespunda initiativei SEPA. Totusi, deoarece exista ingrijorari cu privire la faptul ca industria ca intreg ar putea sa nu tina pasul cu programul, 73 la suta se asteapta ca, in final, Comisia Europeana sa asigure compatibilitatea prin legiferare. Iar unii considera ca un proces formal de certificare SEPA este necesar pentru a asigura un teren de joc echilibrat.

Ideea SEPA a fost dezbatuta pe larg timp de patru ani, iar programul SEPA va evolua din stadiul de proiectare la implementare la sfarsitul acestui an. Cu toate acestea, doar 54 la suta dintre profesionistii comunitatii bancare intervievati inteleg cerintele SEPA la nivel de detaliu. Bancile doresc o comunicare imbunatatita, deti nu exista un consens asupra partii care ar trebui sa fie responsabila pentru acest lucru.

Desi intentia Cadrului SEPA pentru Carduri (SCF) este inteleasa pe scara larga, multi dintre cei chestionati considera ca este lipsit de detalii in mai multe zone esentiale, pentru a se evita interpretarile individuale ale SCF, care ar putea afecta integritatea programului.

Implementarea SEPA depinde in mare masura de activitatile individuale ale bancilor, dintre care multe inca sunt in faza de evaluare si planificare. Cum in prezent sunt in derulare putine programe de schimbare SEPA, apar riscuri in ceea ce priveste termenele-limita ale procesului de implementare, 2008 respectiv 2010.

Obiectivul programului SEPA este sa asigure beneficii pentru consumatori individuali, corporatii, retaileri si banci. Multe banci vad la ora actuala doar costurile compatibilitatii SEPA, nu si oportunitatile pe care le va aduce liberalizarea pietei. Bancile vad prea putine avantaje imediate pentru consumatori - iar unele chiar anticipeaza preturi mai mari (desi pentru servicii imbunatatite). Doua treimi dintre repondenti considera ca marii retaileri si corporatiile vor beneficia cel mai mult de SEPA.

Se considera ca este cel mai probabil ca programele domestice pentru carduri de debit sa fie partile care sa aiba de pierdut in urma programului SEPA. Exista 15 astfel de programme in Europa, iar subiectii chestionati estimeaza ca cele mai multe dintre acestea vor disparea complet sau se vor asocia ca brand cu programele internationale. in final, cele mai multe banci se asteapta ca programele internationale de carduri (Visa si MasterCard) sa aiba un duopol de program/brand in intreaga Europa.

O cerinta esentiala a SEPA este ca toate programele de plati prin card, atat nationale, cat si internationale, sa separe programul respectiv (membrii si brand-ul) de infrastructura de procesare, deschizand piata in fata unei competitii mai mari a procesatorilor. O treime din bancile implicate in studiul First Data sunt sceptice cu privire la scara la care programele internationale vor realiza aceasta separare. De asemenea, bancile se asteapta la un duopol al brandurilor de plata, dar au exprimat dorinta ferma de a avea mai multe optiuni in ceea ce priveste procesarea. Acest nivel ridicat de optiuni este vazut de catre banci ca un beneficiu cheie al SEPA si poate fi realizat numai printr-o separare reala a programelor si brandurilor.

Desi focusul initiativei SEPA pentru carduri este zona monedei unice - euro, multe dintre bancile europene recunosc ca fortele pietei ii vor impulsiona pe cei din afara zonei sa adopte si ei principiile esentiale ale SEPA. Este probabil ca SEPA sa devina o initiativa mai ampla, fara a se limita doar la zona Uniunii Europene.