Dreptul afacerilor

1. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND DREPTUL CIVIL ROMAN

I. DEFINIȚIA, ROLUL, PRINCIPIILE ȘI DELIMITAREA DREPTULUI CIVIL

Omul ca ființă superioară, nu poate să traiască singur, izolat, ci trebuie să relaționeze cu semenii lui, pentru a evolua, dar și pentru a supraviețui. Natura umană este una socială, în fiecare dintre noi existând instincte primare pentru formarea comunităților, poate cea mai veche nevoie a omului fiind nevoia de a se integra în societate.

Dinamica acestei necesități umane o regăsim materializează într-o componentă interpersonală ce a dus perpetuu, de-a lungul evoluției umane, la formarea unor comunități și care a fost desăvârșită prin crearea unor reguli de conviețuire înlăuntul acestora.

Cuvântul societate derivă din cuvântul din limba franceză société, a cărui origine se află în latinescul societas, însemnând o asociere prietenească cu ceilalți și provenind de la socius care înseamnă asociat, camarad sau partener de afaceri.

Totalitatea regulilor și normelor juridice care reglementează conduita oamenilor în relațiile sociale, într-o colectivitate determinată, susceptibile de a fi impuse prin forța coercitivă a statului reprezintă sistemul de drept al respectivei comunități.

Norma de drept este o regulă de conduită generală, impersonală și obligatorie, instituită sau sancționată de autoritatea publică (forta statului), aplicată din conștiința juridică a oamenilor și, în caz de abatere, prin constrângerea asigurată de autoritatea publică.

Norma de drept se caracterizeaza prin:

- Generalitate, adică regula de conduită prescrisă este tipică, ea urmând să se aplice ori de câte ori se ivesc condițiile prevăzute în ipoteza ei.

- Impersonalitate, în sensul că se adresează unui număr nedeterminat de persoane.

- Obligativitate, ceea ce înseamnă că norma juridică reprezintă o dispoziție care trebuie aplicată, la nevoie, prin intervenția forței de constrângere a autorității publice.

- Validitate,adica norma trebuie să fie în vigoare și să existe un act legal al emiterii ei, acesta însemnând, pe de o parte, existența ca atare a normei, iar pe de altă parte, legalitatea actului de emitere a acestei norme.

- Coercibilitate. (COERCITÍV, -Ă, coercitivi, -e, adj. Care are puterea, dreptul de a constrânge. - Din fr. coercitif.) Dacă, în principiu, norma este reprezentată de bună voie, prin esența sa însă ea este coercibilă, în cazul în care nu se aplică, aplicarea ei putându-se realiza cu forța (sanctiunea care se aplica in caz de neexecutare).

După caracterul conduitei prescrise, normele juridice se împart în:

- Norme imperative sau categorice care sunt normele de la dispoziția cărora nu se admite nici o derogare, sub sancțiune.

- Norme permisive sau dispozitive acestea sunt normele care lasă subiectelor de drept latitudinea de a-și alege comportarea în ipoteza dată.

- Stiinta care se ocupa cu studiul normelor de drept este stiinta juridica, generic denumita „drept”.

Dreptul (in general)- reprezinta ansamblul normelor care impun anumite reguli de conduita in societate, ele sunt o creatie a omului, care avand la baza realitatile sociale a condus la elaborarea de-a lungul timpului a unor norme cu scopul aplicarii acestora in viata sociala. Acest ansamblu mai poarta numele de sistem de drept.

Sistemul nostru de drept se împarte în două mari categorii, respectiv în drept public și în drept privat.

Dreptul public se caracterizeaza prin raportul de subordonare dintre subiectele raportului juridic, respectiv statul sau colectivitățile publice in raport cu persoanele private. Putem enumera printre cele mai importante ramuri ale dreptului public:

- Dreptul penal - reglementează relațiile dintre individ și societate, individ ca membru al societății organizate (în stat) și societatea în întregul ei (statul). Dreptul penal, prin Codul Penal și alte legi, stabilește care din acțiunile sau inacțiunile oamenilor au caracter penal și, astfel, necesită o tragere la răspundere a persoanei sau persoanelor care se fac vinovate.

- Dreptul procesual penal - reglementează modul de desfășurare a proceselor cu caracter penal în instanță

- Dreptul constituțional - reglementează organizarea etatică a statului

- Dreptul administrativ- totalitate de norme juridice și principii de drept, care se referă la organizarea și funcționarea administrației publice.

- Dreptul financiar- reglementează politica financiar-fiscală a statului

- Dreptul bancar- reglementează activitatea băncilor și a altor instituții de credit

- Dreptul internațional public - reglementează raporturile juridice la nivel de stat