Trasee cu Elemente de Etnografie și Folclor

Un traseu reprezentativ de acest gen care îmbină elemente de etnografie, folclor , natură şi istorie este Râmnicu Vâlcea – Tg Jiu(113km) – Baia de Aramă(158km) – Băile Herculane(222km) – Drobeta Turnu Severin(226km).

‚Oltenia de sub Munte’ cum se mai numeşte zona străbătută de cea mai mare parte a acestui traseu – se constituie într – un autentic tezaur de atracţii turistice: privelişti cuprinse între povârnişurile munţilor şi curba domoală a dealurilor, aşezări în care se păstreză vechi tradiţii în felul de a construi, de a se îmbrăca, de a se manifesta în cântec şi joc, monumente ale naturii (chei,peşteri,rarităţi floristice ş.a.). Părăsind ‚Oltenia de sub Munte’, traseul traversează extremitatea nordică a Podişului Mehedinţi care precedă munţii cu acelaşi nume, iar dincolo de aceştia coboară spre Dunăre pe valea atât de bogată în frumuseţi a râului Cerna.

0km – Râmnicu Vâlcea

S-a dezvoltat pe o străveche vatră de locuire cu vestigii arheologice din neolitic, din epocile bronzului şi fierului, din epoca daco-romană.Este menţionat pentru prima oara într – un act pe care Mircea cel Bătrân l a emis la 4 septembrie 1389.

Obiective turistice: Episcopia Râmnicului şi a Argeşului, complex arhitectonic construit în secolele XVII-XIX. Se compune dintr –o biserică mare(1851-1856),având picturi murale executate de Gh. Tătărescu şi un paraclis (datând din 1751),edificiu în stil postbrâncovenesc, cu picturi exterioare datorate lui Grigore Zugravu.Parterul paraclisului găzduieşte o interesantă colecţie de tipărituri vechi, icoane pe lemn.Cetăţuia, o mică incintă în care se poate vizita un schit ridicat în 1677 pe locul unei biserici mai vechi, unde pe 2 ianuarie 1529 a fost ucis Radu de la Afumaţi. Schitul a fost zugrăvit de Gh. Tătărescu.Biserica Sf. Paraschiva, ctitorie a voievodului Pătraşcu cel Bun (1554-1557).Casa memorială Anton Pann, monument de arhitectură tradiţională din zona Vâlcea în care a locuit Anton Pann (1794-1854) profesor de muzică care a înfiinţat şi o tipografie.Muzeul judeţean vâlcea cu secţii de istorie, ceramică, unelte,podoabe dacice şi romane,colecţii de numismatică, bogat fond de carte veche şi artă plastică.

4km –Troian, localitate componentă a municipiului Râmnicu Vâlcea, pe câmpul Traian din apropiere şi a instalat tabăra militară generalul Magheru în timpul revoluţiei de la 1848;

5km: ramificaţie la dreapta spre Ocnele Mari (1km) staţiune balneoclimaterică, biserică din sec XVI; acces spre Ocniţa, staţiune balneoclimaterică de interes local şi spre satul Lunca cu mânăstirile Titireciu şi Slătioarele ridicată în 1577.

16km: ramificaţie la stânga spre Băile Govora, staţiune balneoclimaterică cu factori naturali precum ape minerale clorusodice, bromurate concentrate, sulfuroase,slab bicarbonatate,hipotone,nămol mineral sapropelic-bioclimat de cruţare.Are următoarele indicaţii de cură: afecţiuni respiratorii, reumatismale,posttraumatice, afecţiuni ale sistemului nervos periferic şi central, afecţiuni asociate (ginecologice,endocrine,cardiovasculare).Împrejurimi: mânăstirea Govora întemeiată în sec XV, Mânăstirea dintr un Lemn, ctitoria lui Preda Brâncoveanu, salina de la Ocniţa staţiune balneoclimaterică de interes local cu o importantă cetate dacică unde s au descoperit fragmente de ceramică geto dacică.

28 km Pietrari – centru de interes etnografic – case vechi de lemn cu foişor, port tradiţional, târg în a doua duminică din iulie

30km Bârzeşti de aici ramificaţie la dreapta spre Bărbăteşti (3km)sat cu arhitectură şi artă populară specifică zonei

32 km –Negruleşti sat aşezat pe dealul omonim perspectivă largă spre munţii Buila Vânturariţa 1858m.

37km –Costeşti ramificaţie la dreapta spre satul Bistriţa la 2km de sat se află o ctitorie a fraţilor Buzeşti (1519)peştera şi cheile Bistriţei, defileu spectaculos cu peştera Bistriţei situată la 50m deasupra văii, găzduieşte o bisericuţă din lemn şi o alta săpată în stâncă, ambele datând din sec XVII-XVIII.De aici la Mânăstirea Arnota – se face 1 oră pe potecă –a fost construită între 1633 – 1637, este una dintre cele mai însemnate ctitorii ale lui Matei Basarab, al cărui mormânt se află în pronaus; se pătrează de asemenea pictura murală interioară de mare valoare şi un tablou votiv al familiei pictorului.

40km – ramificaţie la dreapta spre mânăstirea Hurezi, un important complex de arhitectură brâncovenească

43km – Horezu –vestit centru de ceramică – amintită într un document din 1487 sub numele de Huhurezu (zona fiind populată de numeroase bufniţe zişi huhurezi) aşezarea avea încă de la mijl. Sec XVIII faima unui centru de olari şi cărămidari foarte iscusiţi. Majoritatea locuitorilor săi se ocupă însă cu pomicultura, deoarece depresiunea în care se află nu este petrecută de curenţi reci ceea ce explică atât productivitatea înaltă a acestei zone cât şi prezenţa unor specii de plante submediteraneene (castanul dulce,alunul,liliacul sălbatic). Şi în prezent Horezu este un renumit centru al olăritului unde se realizează felurite vase de lut, cu ornamente de un mare rafinament artistic şi acoperite cu un smalţ fin, de culoarea fildeşului, mult apreciate atât în ţara noastră cât şi peste hotare. Localnicii vădesc de asemenea , o deosebită îndemânare şi simţ artistic artistic şi în domeniul prelucrării lemnului (lăzi, mobilier ţărănesc cu ornamente geometrice, doniţe,fluiere)a prelucrării fierului (aplice,zăvoare,lampadare).Obiective turistice: Casa Pârşoiu, construită de la începutul sec XIX cu foişor la etaj şi o prispă lată pe gârlicul pivniţei. Biserica târgului, 1800-1804 construită de Constantin Covrea cu picturi interesante cu prooroci şi sibile. Casa de cultură, construcţie modernă cu o sală de spectacole cu plafonul decorat cu farfurii mari în stil popular. Aici se organizează expoziţii de artă populară (ceramică,scoarţă.marame,obiecte din lemn).