Parcurile din Chișinău

A doua jumătate a secolului XX, a modificat simţitor funcţiile şi statutul arhitecturii peisajere din Republica Moldova. Dacă în secolul XIX rolul principal îl juca parcul, grădina sau livada constituită în jurul conacului sau palatului, în secolul XX, rolul principal încep să-l joace parcurile cu planimetrie neregulară constituite în zonele urbane. Cazul Chişinăului este semnificativ în acest sens.

Astfel, Chişinăul modern a fost conceput de către artizanii săi ca oraş-grădină - o aşezare umană, în care spaţiile verzi alternează cu edificiile, le completează şi le pun în valoare. într-un asemenea oraş omul ar fi trebuit să se simtă mai aproape de natură cu tot ce presupune această noţiune - umbră răcoroasă în arşiţa verii, aer ozonat, verdeaţă liniştitoare, triluri matinale de păsări. Spaţiile verzi le-au dăruit cu generozitate acest confort orăşenilor decenii la rând, devenind chiar cartea de vizită a Chişinăului.

In prezent, zona verde a municipiului Chişinău este constituită din 10 parcuri silvice, 6 parcuri. 4 grădini publice şi 31 de scuaruri. În total, ele ocupă circa 3500 hectare.Cele mai importante parcuri din Chisinau sunt :

Parcul orasenesc Stefan cel Mare (fostul Puskin) - locul iubit pentru odihna, plimbari, intilniri pentru toti locuitorii Chisinaului de toate virstele .Este unul dintre cele mai vechi modele de arhitectură peisajeră din Basarabia,existind de peste jumatate de secol,fiind reconstruit de mai multe ori.

Grădina are 7 intrări, patru havuzuri şi un ansamblu de sculptură (Aleia Clasicilor, 1958), secundată de imaginile a doi lei, sculptaţi în marmură.  Intrarea principală este flancată de doi piloni din piatră albă situată în spatele monumentului lui Ştefan cel Mare (arhitect A. Plămădeală, 1927), devenit peste ani simbol al

desteptarii nationale. Aceste elemente arhitecturale

se combina reusit cu copacii seculari si compozitiile

florale.

Sub aspect botanic,grădina publică "Ştefan cel Mare"

prezintă o varietate de peste 50 de specii arboricole,

arbuşti, liane, unele dintre ele considerate rare, pre-

cum cedru, bunduc canadian, tufarul glicinei, ienupar

virginian. Totodata sapte arbori sunt protejaţi de stat

ca monumente ale naturii: 3 duzi albi varsta cărora

este estimată circa la 185 de ani şi 4 cedri de

California.

Semnificaţie patrimonială: naţională, artistică

Stare de conservare: satisfăcătoare

Date privitoare la restaurare: restaurare în anii ‘90 ai sec. al XX-lea

Scuarul  Catedralei este situat in centrul ora-

sului, din partea de sud-vest se alipeste Pietei

Marii Adunari Nationale. Fiind intemeiat in anul

1836, ocupa o suprafata de 9 hectare. Parcul

are 8 intrari, de la care pornesc alei drepte

Spre spatiul liber din fata catedralei "Nasterea

Domnului". Din ansamblul Parcului Catedralei

fac parte si Clopotniţa, Aghesmăta-rul, pre-

cum si scuarul cu Arca de Triumf. Parcul inclu-

de zone verzi: ulmi, mesteceni, brazi obisnuiti

si "albastri", artari, tei, scoruse,o multime de

flori si tufisuri decorative.

Constituind de fapt un component architectonic al Pieţei Marii Adunări Naţionale, acest spaţiu a devenit locul principalelor manifestaţii cu prilejul sarbatorilor oficiale naţionale şi religioase. Aici se desfăşoară permanent diferite expoziţii de artizanat şi alte acţiuni de ordin cultural, aici preferă să vină mulţi orăşeni şi în zilele obişnuite.