Resurse Umane

În definirea si delimitarea obiectului si functiilor Managementului Resurselor Umane se disputa, mai mult sau mai putin argumentat, o larga paleta de idei, conceptii si puncte de vedere. Unele abordari sunt opuse altora, fiind chiar incompatibile. Conceptul de resursa umana (HR) apartine teoriilor contemporane ale organizatiilor si, deci, managementului modern. Aceste teorii îsi propun sa depaseasca limitele conceptiilor manageriale clasice privind “relatiile umane” (Elton Mayo, Fritz Roethlisberger ). Premisa de la care porneste managementul resurselor umane consta în ipoteza ca oamenii asteapta de la munca lor nu doar recompense financiare, securitate ocupationala-profesionala, un tratament uman, o viata sociala mai bogata (în sens uman). Omul aspira spre o recunoastere sociala, spre creativitate, forma esentiala a libertatii umane.

Mesajul noilor teorii manageriale, aparute prin anii ’50, este acela ca managerii sa-si reconsidere modelele si stilul de conducere a oamenilor în sensul reproiectarii actiunii productive, a proceselor de decizie si a sistemelor de control, în asa fel încât oamenii sa dobândeasca sanse mai mari pentru a se regasi în munca lor.

O conceptie mai noua asupra resurselor umane are în vedere conceptul de management participativ, care nu face altceva decât sa accentueze pe nevoia cooperarii dintre manageri si subalterni (la stabilirea obiectivelor, performantelor, responsabilitatilor si autocontrolului). Introducerea practicilor manageriale participative are ca scop provocarea fondului resurselor umane dintr-o organizatie (aceasta idee lipsea în teoriile clasice). Aceste practici manageriale participative au în vedere centrarea interesului pe continutul, calitatea si sensul muncii; managementul obiectivelor(conducerea prin obiective); autocontrolul(exercitat de grupul de sarcina).

Una dintre cele mai actuale teorii manageriale participative este cea promovata de japonezi, în special de Konusuke Matsushita directorul companiei cu acelasi nume. Pentru o mai buna întelegere a managementului resurselor umane, apreciem ca util si interesant analiza “MESAJ MANAGERIAL“ lansat de Matsushita. Acest mesaj este continut într-un discurs managerial adresat unor oameni de afaceri nord-americani. Sociologii americani F. Greenwood si B. Kobu (1990) îl numesc drept “MESAJ DIN EST“ (în „Management Modifications, Advacend Management Journal”, vol 50, Nr.4, 1990). :

“Noi vom castiga, iar vestul industrial va pierde , noi nu putem face nimic sa va ajutam , deoarece esecul se afla in Dvs insiva . Firmele Dvs sunt constituite pe baza modelului Taylor , si chiar mai rau decat acesta este inradacinat in capetele dvs. Cadrele de conducere gandesc , in timp ce muncitorii sunt salahorii dvs fiind convinsi profund ca aceasta este abordarea corecta de a desfasura activitatea economica .Pentru dvs esenta managementului consta in a scoate idei din capetele dvs de sefi punandu-le in mainile muncitorilor ca sa le execute. Noi am depasit modelul Taylor : activitatea economica in prezent este atat de complexa si dificila , supravietuirea firmelor atat de incadrata intr-un mediu a carui imprevizibilitate , concurenta si lupta cu pericolele se amplifica existenta lor in continuare depinzand de mobilizare zilnica a fiecarui drum de inteligenta. Pentru noi esenta managementului este in mod precis tocmai aceasta arta de a mobiliza si asambla resurselor intelectuale ale tuturor angajatilor in interesul firmei .Deoarece am evoluat mai bine decat dvs sfidarile tehnologice si economice , noi stim ca inteligenta unui manunchi de tehnocrati , cat de inteligenti si sclipitori ar fi , nu mai este suficienta pentru a le aborda ca surse reale de succes . Numai prin valorificarea puterii combinate a creierilor tuturor salariatilor sai, o firma poate face fata turbulentei si constrangerilor mediului ambiant .Acesta este cauza pentru care marile noastre companii asigura salariatilor de trei sau patru ori mai multa pregatire decat dvs ; aceasta este ratiune pentru care noi realizam in cadru firmei schimbari si comunicatii atat de intense , asa se explica de ce noi solicitam in mod constant sugestiile fiecaruia si de ce pretindem sistemului de invatamant un numar crescut de licentiati cat mai inteligenti si bine pregatiti generalisti deoarece acesti oameni reprezinta sangele vietii industriei nipone .Conducatorii dvs cu deschidere sociala , adesea plina de buna intentie , cred ca datoria lor este sa protejeze salariatii din cadrul firmelor in caer lucreaza. Spre deosebire de ei , noi suntem mai realisti si consideram ca datoria noastra este sa facem sa apere firmele respective care-I vor rasplati insutit pentru dedicarea contributiei lor.Procedand astfel noi ajungem sa fim msi “sociali” decat dvs . “

Ce releva acest mesaj din punct de vedere al managementului general si al resurselor umane în special ? Înainte de toate este vorba de o noua conceptie despre management, conceptie ce se inspira dintr-o cultura manageriala caracteristica poporului nipon si care a devenit practica manageriala cu evidente performante. Din perspectiva comparativista , Mesaj din est indica urmatoarele :