Toate documentele din domeniul Mass Media - pagina 19 din 20
Presa și Actualitate
AVOCATUL POPORULUI Avocatul poporului nu ne poate apara în instanta! Avocatul Poporului este denumirea constitutionala sub care este organizat si functioneaza, în România, ombudsmanul. Institutia „Avocatul Poporului” a fost creata prin Constitutia din anul 1991, dar a fost înfiintata si a început sa... citește mai departe
Limbajul jurnalistic- comunicarea ca interacțiune socială
O prima definitie a comunicarii ar putea fi aceea ca ea permite stabilirea unei relatii între persoane, între obiecte sau între persoane si obiecte. Ea desemneaza fie actiunea de a comunica, fie rezultatul acestei actiuni (Bertrand 2001:18). Ceea ce se comunica tine fie de informatia materiala (documente, date), fie... citește mai departe
Stilistica presei române
Profilul psiho-profesional al secretarului de redactie. „Pentru a fi competent in aceasta meserie – noteaza englezul J. F. Mansfield – se cere o minte ordonata, un simt al proportiilor, indemanare de a lucra repede si exact, o cultura generala solida, dar si capacitate de a apela la decizii rapide; disponibilitati... citește mai departe
Știrea de presă. Trăsături și funcții specifice
Structura stirii. Tehnici de redactare. Orice stire de presa, indiferent de canalul media prin care este transmisa, are menirea de a raspunde la cele sase întrebari, considerate fundamentale legatura cu un eveniment: cine?, ce?, unde?, când?, de ce?, cum?. În absenta unor raspunsuri clare, relevante, la cel putin... citește mai departe
Reportajul
Clasificarea reportajelor În Statele Unite ale Americii, una dintre clasificarile acceptate de cvasitotalitatea teoreticienilor mass-media este cea propusa de Elma Scott Wattson si presupune urmatoarele tipuri de reportaj: Ø schite de interes uman, Ø relatari despre persoane interesante, Ø documente umane... citește mai departe
Interviul
Etapele elaborarii unui interviu alegerea temei reprezinta un element-cheie al realizarii un interviu cu impact in rândul cititorilor: un interviu cu tema „recorelarea pensiilor” va avea o rezonanta mult mai mare printre cititori decât un interviu cu tema „cresterea viermilor de matase”. alegerea interlocutorului... citește mai departe
Editorial
Tipuri de editorial Spre deosebire de celelalte genuri redactionale, editorialistul are o mult mai mare libertate de miscare în alegerea tonului, a atitudinii. El poate selecta între diferite tipuri de rationament, poate nara, poate alege între umor, sarcasm, satira, parabola, parodie. Poate redacta un editorial... citește mai departe
Ancheta de Presă
1.1.1 Ancheta de presa. Tipuri de anchete. Ca în tot ceea ce tine de cercetarea si teoretizarea în domeniul comunicarii de masa, distingem si în cazul anchetei de presa doua pozitii distincte, chiar daca, pe undeva, convergente: cea a teoreticienilor francezi si cea sustinuta de scoala americana de presa. Astfel,... citește mai departe
Scriitura de Presă
Prima regula ce trebuie respectata, este urmatoarea: trateaza scriitura de presa altfel decât literatura. Cele doua stiluri, chiar daca au multe în comun, sunt diferite. Cea mai importanta etapa în procesul scrierii unui articol este ceea ce s-ar putea numi procesul de sedimentare a informatiilor culese în timpul... citește mai departe
Campanii de relații publice
Esenta planificarii: Pregatirea planului unei campanii de relatii publice presupune punerea tuturor componentelor planificarii relatiilor publice – obiective, strategii, cercetare, tactici, resurse, mijloace, evaluare – intr-un tot coerent. Scheletul planului unei campanii tipice de relatii publice cuprinde... citește mai departe
Comunicarea Publicitară
Publicitatea este abordata si explicata din cel putin trei perspective culturale, fiecare generând si o anumita atitudine fata de acest fenomen socio-comunicational. 1. teoria „persuasiunii clandestine” - publicitatea reprezinta o forma de manipulare, ori nimeni nu are dreptul de a manipula. Publicitatea nu... citește mai departe
Libertatea de exprimare. Limite și garanții
Libertatea presei nu este absolut. Ea este limitata de existenta unor exigente de natura politica, tinând de protejarea, în cazuri bine definite, a interesului etatic, ca si de necesitatea salvgardarii unui set se valori incluzând onoarea, demnitate, toleranta, respectul identitatii minoritatilor. Presa, indiferent... citește mai departe
Demasificare și Profesionalism în Mass-Media din România Post-Decembrista
De-a lungul secolului XX jurnalismul si-a conturat cu tot mai multa fermitate granitele domeniului de activitate. Acest proces este departe de a se fi încheiat, deoarece: 1. aparitia si dezvoltarea unor noi tehnologii a condus la aparitia de noi media, de noi produse de presa si, deci, de noi roluri si tipologii de... citește mai departe
Noul Spațiu Public și Comunicarea
Comunicarea în masa - Comunicarea în masa este „comunicare ce ajunge la dispozitia maselor, comunicare orientata spre mase”. Criterii specifice procesului de comunicare în masa: 1. Tehnologia - Comunicarea în masa se deosebeste de alte variante de comunicare prein faptul ca face uz de mijloace tehnice relativ... citește mai departe
Comunicare și Limbaj. Limbajul Verbal, Scris, Interior.
Limbajul -Comunicarea este o transmitere de informatii prin intermediul semnalelor si simbolurilor. Acest proces presupune recurgerea la coduri. Alegerea codurilor este conditionata de limbajul în care se produce comunicarea. Semantica - Scoala referentiala - John Locke – semnificatia cuvintelor este... citește mai departe
Particularități ale Comunicării în Societatea Informațională
Conceptul de societate informationala. Societatea în care informatia joaca rolul pe care altadata, în societatea industriala, îl aveau bunurile materiale este o societate informationala (Overkleeft, 1990). Little vorbeste despre o societate „în care cele mai importante avantaje sociale, economice si de productie se... citește mai departe
Comunicare din perspectiva filosofică
Actiunea comunicationala. Un model de referinta în teoria comunicarii prin amploarea constructiei teoretice a fost formulat de Jurgen Habermas, (Comunicare si actiune), reprezentant al ultimei generatii a Scolii de la Frankfurt. Prelucrând teoriile sociologiei actiunii initiate de Talcott Parsons, Habermas... citește mai departe
Conceptul de Comunicare
Conceptul de comunicare J.J. Van Cuileburg, O. Scholten, G.W. Noomen, „Stiinta comunicarii” Definitie: Comunicarea este un proces care din unghiul stiintei comunicarii dispune de patru componente fundamentale: un emitator, un canal, informatie si un receptor. Procesul de comunicare poate fi redat astfel:... citește mai departe
Tehnici de Promovare în Mass-Media
Tehnici de promovare orientate catre comercianti Cele mai utilizate tehnici de promovare sustinute de produs si orientate catre comercianti sunt intelegerile comerciale, respectiv oferirea gratuita a unor marfuri ( sub forma de prime) prin concursuri si jocuri si stimulente comerciale , prezentate sub forma unor... citește mai departe
Comunicare interpersonală
MINUTE DE CURS Comunicarea interpersonala este definita ca un proces global care integreaza cuvinte, mimica, priviri, gesturi si raporturi spatiale. Globalitatea acestui proces nu este una logocentrica. Privita ca un proces în desfasurare, comunicarea, în general, consta în transmiterea si schimbul de informatii,... citește mai departe
Managementul instituțiilor de presă
Intr-o organizatie mass-media, cum este radioul local, spre exemplu, chiar daca este unul public sau comercial, exista urmatoarele sectoare: § Departamentul administrativ; § Departamentul de programe; § Departamentul tehnic; § Departamentul de marketing. Toate aceste departamente sunt coordonate si... citește mai departe
Radioul Modern
Vocabularul In sfârsit, William Strunk a fost un adept al limbajului concret. “Este de preferat specificul, generalului, cuvântul precis celui vag, concretul abstractului”, spunea el ( ). Strunk a argumentat ca marii autori au fost eficienti fiindca au lucrat cu particularitati si au oferit detaliile ce contau.... citește mai departe
Strategii promoționale ale trustului de presă
In ansamblu, piata mass-media este una deosebit de variata, profitabila si complexa. Se trece la nasterea unei cereri de produse mass-media cu totul aparte, produse care nu sunt bunuri de prima necesitate care nu raspund unei nevoi de a simplifica viata sau de a obtine un anume «confort», precum o fac produsele asa... citește mai departe
Filosofia culturii - un memorialist elegant și sobru - Viorel Gheorghiță
Pentru o mai clara ordonare a faptelor si evenimentelor, memorialistul îsi deschide multe capitole cu o avertizare calendaristica sau spatiala, ori macar parti ale acestor capitole. De pilda, cel dintâi începe cu: 14/27 septembrie 1922. Ziua Crucii , ziua nasterii sale, excelent simbol al tuturor rastignirilor câte... citește mai departe
Strategii de management în mass-media
CONCURENTA Concurenta trebuie stabilita in functie de formatul pe care il va aborda in viitor organizatia mass-media. In functie de amplitudinea acesteia trebuiesc luate urmatoarele decizii. Analizele ample referitoare la concurenta ca si cele pentru piata publicitara sau pentru piata auditoriului trebuie sa... citește mai departe